Search
  • unkatun

La povești cu Lia Pfeiffer

Azi stăm puțin la povești cu Lia Pfeiffer, omul frumos din spatele Atelierului de Pufoșenii, poate cel mai iubit dintre creatori și de cei mari dar mai ales de cei mici.

Pentru cei dintre voi care nu știu deja, Lia face cele mai iubibile pufoșenii în atelierul ei din Timișoara.


Pe Lia o găsiți și pe instagram @pfeiffer_lia și la căsuța ei de vacanță de la KĂTUN.

Ne bucurăm nespus că am reușit să stăm puțin cu ea la povești, mai ales acum când se pregătește de venirea unei pufoșenii doar a ei iar timpul este foarte prețios.

Dacă sunteți curioși să aflați ce am povestit citiți mai jos:


  • Bună Lia, povestește-ne puțin despre tine, ce studii ai, cum ai ajuns să faci ceea ce faci azi și cine ești în afara muncii tale?


M-am născut în Timișoara, peste drum de atelier în toamna lui ‘82. În clasa a șaptea m-a lovit că aș vrea să fiu sculptor după ce îi făceam profei de desen tehnic toate icosaedrele și piramidele din cartoane și lemn… Ai mei m-au susținut tare, deși sunt sigură ca tare multe griji și-au făcut când m-am hotărât că n-am stofă de politehnistă. M-am dus la liceul de arte cu sculptura în suflet și am terminat secția de grafică, apoi design grafic la facultă. În anul doi, am văzut o fâșie de 1,5/10 cm lipita pe un geam (nu glumesc) pe care scria “căutăm designer”. M-am dus si am ajuns într-un subsol cu 4 programatori care m-au învățat webdesign. A fost primul job. 8 ani mai târziu îmi dădeam demisia si o luam pe drumul meu. Tot atunci am descoperit noțiunea de timp liber. Încet, încet am revenit la sculptură, de data asta din textile și diverse, nu varianta clasică pe care o visam la început. Ifosele de designer care așteaptă muritorii sa implementeze munca s-au risipit și am ajuns să am un echilibru între schițe și rezultatul final. Nu temperând rezultatul, ci chinuind limitele meșterelii.



  • cât din ceea ce faci este talent și cât la sută transpirație?


Nu știu sigur daca exista talent. Exista gene, predispoziție. Și la boli cardiovasculare e la fel, dar nu e musai sa le faci, nu? :)))) Ce știu sigur este ca exista perseverența. Încercări și greșeli și alte încercări și alte multe greșeli și exista reușite… care acoperă toate greșelile pe care-s construite.



  • cât și ce muncește un creator? ce alte activități ai pe lângă munca de creație (fotografie, editare, social media, participare la târguri etc.) și cât din timp îți ocupă asta?


Oh! Eu încă nu am găsit butonul de off pentru munca de creație. Cred ca se împletește cu toate. De exemplu: uneori, in timpul pregătirii fotografiilor, textelor, apoi pachetelor după un târg… ar mai ieși o pufoșenie. Dar toate au rostul lor și în cazul meu, nu le-aș vedea făcute de altcineva.



  • să fii propriul tău șef și să faci ceva din pasiune e un vis pentru mulți oameni, e chiar așa idilic cum pare din afară? ce îți place și ce nu îți place la munca ta?


Nu e. Eu sunt un șef nemilos, pretențios, nu dau bonusuri și pun multa presiune până iese ce vreau eu! Dar biciul ținut în propria mana, da un alt sens muncii și nici nu lasă urme pe spate. ;)



  • ceea ce faci este:

- un hobby care ți-a acaparat viața

- o afacere

- un stil de viață


Eu meșteresc diverse de când mă știu. Mai frumoase sau mai urate. Mai practice sau mai degeaba. Am crescut așa, cu nevoia de a face ceva și a da mai departe. As zice ca e un stil de viață și se împletește, uneori inundă de tot viața personală, dar se întâmplă și invers. Toate emoțiile mele ajung și în ce meșteresc.



  • nu vrem să fim indiscreți, așa că poți spune pas întrebării, dar cred că mulți oameni sunt curioși să afle, după o căutare pe google în Romania venitul mediu al unui artist este 4000 lei pe lună, este adevărat? Și dacă da, în câți ani ai ajuns acolo (sau peste)?


Încerc să țin evidenta cât de riguros pot. Da, sunt luni când venitul (nu profitul) e peste, sunt luni când e sub. Dar nu-mi amintesc ultima luna când săptămâna mea de lucru a avut doar 5 zile sau când ziua mea de lucru a avut doar 8 ore. Asta mi se pare ca e ușor de trecut cu vederea.


Nu știu niciun artist din apropiere care să se fi îmbogățit din cât a câștigat. Nu vorbesc de momentul în care arta devine material de listat la bursa, că e alta treabă acolo. :P



  • ce lipsește sau ai vrea să vezi mai mult în domeniul creativ din Romania?


Hmmm… nu știu. Mi se pare că suntem bine. Nu pot zice că avem ceva mai puțin sau mai mult decât alții. Mă gândeam inițial la încredere în forțele proprii, dar observ ca încrederea e de multe ori la pachet cu aroganta nejustificata. Oamenii cei mai buni pe care ii știu sunt modești și ușor nesiguri. Cred că asta îi face și mai buni!



  • ce resurse există pentru cineva la început de drum? și ce sfaturi i-ai da?


Resursele sunt acum peste tot. E foarte important să poți avea un dram de discernământ să iți dai seama cu ce merită să iți petreci timpul valoros și cu ce nu. Dar asta vine cu timpul. Cred de asemenea ca e important să îți dai seama când să mergi mai departe, la fel ca și atunci când e bine să te reorientezi și poate să încerci ceva ușor diferit. Vad mulți colegi valoroși care fac la fel. Daca te reinventezi mereu, rămâi în priză creativă. Te provoci singur să devii mai bun in fiecare zi.


  • din afară, creatorii par niște indivizi destul de solitari și concentrați pe munca lor, în ce măsură este așa?


Posibil… eu vad ca inclusiv cei mai introvertiți au nevoie de comunitate și colaborările sunt de mare folos în dezvoltarea fiecăruia ca artist și ca meșter.


Consider ca sunt unele lucruri în atelier pe care le pot face doar eu, le simt doar eu și le scot apoi în lume. Îmi e greu să le explic altcuiva, dar îmi e drag să arăt rezultatul. E o forma de comunicare.



  • ce rol are social media în munca asta de creator și cum faci să păstrezi o relație sănătoasă cu telefonul?


Cred ca am o relație echilibrată cu telefonul. Când am ce face, uit de el. E mereu pe silent și dacă îi aud vibrațiile bine, daca nu.. înseamnă că am treabă mai importantă.


Nu uit, în schimb, că pentru mine rețelele de socializare sunt un mod de a scoate în lume ce meșteresc. Sunt multe părți bune pe care nu trebuie să le trecem cu vederea, Dar cu siguranță cuvântul cheie e “echilibru”



  • ce alți creatori de la noi sau din afară urmărești?


Sunt prea mulți să îi pot enumera... Recent am descoperit-o pe Sally Hewett pe insta și îmi place foarte tare diversitatea și “dezrușinarea” unor lucruri perfect normale.



  • ai luat în considerare vreodată să pleci din țară, dacă da unde? și de ce ai ales să rămâi în Romania?


M-am gândit de multe ori, dar niciodată nu mi-am pus serios gândul în minte. Plec des. Iau atelierul cu mine și fug. Mi-e bine așa. E cu bucurie și plecatul și venitul înapoi.



  • ce este pentru tine KĂTUN?


E satul cu babe faine la stradă, cu meșteri pricepuți care construiesc căsuțe, cu apa rece de fântâna și miros de prăjitură duminica. E satul fain care m-a adoptat și m-a făcut să mă simt acasă!



  • în ce fel te-a afectat pandemia?


M-a liniștit un pic și m-a scos din ritm. M-a făcut să îmi pun întrebări, m-a făcut să fug în lume cu panică și să mă întorc la loc cu neîncredere. Mă obișnuiesc, învăț să mă adaptez și mă gândesc că bunicu a trecut și prin pandemie și prin război și prin foamete... și zâmbetul i-a rămas la loc. Sper să-mi fi dat și mie niște gene d-astea să le folosesc și să le dau mai departe. :)



  • ce faci pentru a-ți încărca bateriile?


Mai meșteresc ceva. La mine pauzele nu prea merg. Meșteritul îmi aduna gândurile, mă lasă să visez. Când mă satur de cusut, mă bag în lut, în piatra, în lemn... și mi-e bine!



  • mare sau munte? și de ce?


Mare… nemărginime. Pe mine îmbrățișarea muntelui mă sufoca. Îl respect, dar stâncile tăioase și brazii înalți nu vor bate niciodată orizontalitatea marii pentru mine! :(



  • unde îți dorești să ajungi în vacanța de vară?


La mare, oricare mare. La un strop de liniște... Deși, la vara vine pufoșenia mea si numa’ liniște n-o fi. Dar, cum ziceam mai sus, ne adaptam cu zâmbetul pe buze la toate care or fi să vină. :)



  • ce carte ai citit în ultima vreme?


Spre rușinea mea n-am citit recent decât despre sarcina, bebei și baiuri de somn în primele luni de viață :)))) Poate o fi de folos.



  • dacă ai găsi pe jos 100 lei ce ți-ai cumpăra cu ei?


Mi se pare cea mai grea întrebare dintre toate. Primul gând a fost că sigur cineva îi caută și nu am eu vreun drept să-i folosesc. Dar apoi m-am gândit că întrebarea e formulata așa pentru că niște bani găsiți nu sunt planificați deja pentru ceva anume. Si nici în cazul asta nu știu ce sa răspund... pare prea mult pentru înghețată, prea puțin pentru un drum spre mare. Poate ceva micuț și drăguț pentru sufletul meu. Poate niște cărți bune care să strângă praf până la următorul concediu :)


  • din punctul tău de vedere lumea are nevoie de mai mult/ă...(ce crezi tu că are nevoie)


Toleranță! Răbdare... un strop de înțelegere și empatie.


95 views0 comments

Recent Posts

See All